Agenda Balcanilor 1 / 2017

Agenda Balcanilor 1 / 2017

Agenda Balcanilor 1 / 2017

Criza capitalismului în Balcani

Tarile balcanice au intampinat dificultăți economice şi in anul 2016. Problemele economice și sociale din tarile balcanice, ramase in urma, continuă să rămână un punct important pe ordinea de zi, pe langa Grecia, care se afla, deja, pe agenda de discutii a lumii, din cauza problemelor economice. Populatia din regiune așteaptă de la guvernanti îmbunătățirea nivelului de trai din țara lor. İn această direcție, majoritatea liderilor din toate țările balcanice transmit mesaje, prin care precizeaza faptul ca, în perioada următoare, se vor concentra mai mult asupra economiei.

În anul 1910, în Germania, nivelul venitului real, pe cap de locuitor, nu depășea de două ori nivelul tarilor din Balcani. Astăzi, totuși, această diferență poate fi de până la 7-8 ori. Pe de altă parte, in conformitate cu estimarile FMI, în anul 2015, nivelul total al Produsului Intern Brut (PIB), calculat la paritatea puterii de cumpărare a zece țări balcanice, era la fel ca PIB-ul Turciei, de 85%, care se calculează în același mod. Aceasta constatare, în sine, indică o scădere a prosperității în țarile balcanice.

Mai întâi de toate, in anii ’90, razboaiele din regiunea fostei Iugoslavii au determinat pagube economice majore şi consumul semnificativ de resurse disponibile pentru investiții. De exemplu, in perioada razboiului, daunele directe și indirecte asupra economiei din Bosnia-Herțegovina, au fost estimate la 115 miliarde de dolari. La sfârșitul războiului din Bosnia, nivelul PIB real al acestei țării era doar de 20% din nivelul de dinaintea războiul. In anul 1999, ca urmare a intervenției NATO împotriva Serbiei, daunele din industria și din infrastructura țării au fost estimate la 29,6 miliarde de dolari. İn anii ’90, războaiele din fosta regiune a Iugoslaviei au avut, de asemenea, un mare impact aspra populației din țară. Aşa cum ar fi provocat moartea a sute de mii de oameni, bataliile au forțat aproape 3 milioane de oameni să devină refugiați sau persoane strămutate. Potrivit informatiilor furnizate de Înaltul Comisariat pentru Refugiați al ONU, in Balcanii de Vest, aproximativ 450 de mii de persoane cu statut de refugiați şi de persoane strămutate continuă să aștepte soluții trainice.

İn afara războiului și a conflictelor, anii ’90 reprezinta, de asemenea, in Balcani o perioada de declin economic şi din cauza altor motive. A fost afectat negativ procesul de dezvoltare economică a țărilor balcanice şi din cauza unor factori precum: insufiecienta dezvoltare a institutiilor care să permită funcționarea unei economii de piață, limitarea libertatii economice, investițiile neproductive, utilizarea ineficientă a donațiilor, privatizarea întârziată şi acordarea prioritatii mai mult a unor obiective politice decat a unor obiective economice. Astfel, chiar daca Albania, Bulgaria și România au rămas în afara conflictelor, din cauza instabilitatii politice și economice, chiar și astăzi, nivelul de trai din aceste țări rămâne scăzut.

İntre anii 2000-2008, în țările balcanice, a avut loc o revigorare a economiei. Pe parcursul acestei perioade, in țarile balcanice rata medie de creștere a PIB-ului real a fost peste 5%.  İncepand cu anul 2009, impactul negativ al crizei economice mondiale a început să se reflecte şi in țarile balcanice și a durat aproape 5 ani. Chiar daca, din perspectiva celor din Balcani, anul 2016 marcheaza o creștere economica, este nevoie de o creștere durabilă pe termen lung, pentru a elimina condițiile de trai scazute.

Pentru a înțelege mai bine nivelul de trai din tarile balcanice este utila comparația PİB-ul pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare din aceste tari, cu media celor 27 de tari din UE. Astfel, in anul 2015, nivelul mediu al PIB-ului pe cap de locuitor din țările balcanice, cu excepția Greciei, a corespuns cu aproximativ 40% din aceeaşi medie din cele 27 de tari UE. După cum s-a dovedit, în comparație cu media statelor membre UE, țările balcanice au un venit mai mic pe cap de locuitor in proportie de 60% în termeni reali.

Din punct de vedere al valorilor PİB-ului pe cap de locuitor tarile balcanice nu au o structură omogenă în sine. De exemplu, în comparație cu PIB-ul calculat la paritatea puterii de cumpărare, în anul 2015, se intelege ca România avea un venit cat 45% din totalul PİB-ului din cele 9 tari balcanice ramase in urma. Pe de altă parte, dapa privim la cota din totalul PIB-ului din cele zece țări balcanice, calculata la paritatea puterii de cumpărare, se observa procentele de 31% in România, 29% în Grecia, 11% în Bulgaria, 9% in Serbia şi 8% in Croația. İn Kosovo, Muntenegru, Macedonia, Albania și Bosnia-Herțegovina se observa procentul de aproximativ 12% care a ramas din PİB-ul regional.

Din cauza scăderii nivelului de trai din țările balcanice, atunci cand stabilesc politicile economice, guvernantii din regiune trebuie sa evite soluțiile trecatoare şi sa se gândeasca pe termen lung. În schimb, este util sa se stabileasca politici eficiente, avand ca obiectiv o mare rata de creştere pe termen lung şi să se accelereze redresarea economică.

Ati ascultat programul pregatit de dr. Erhan Türbeda.



Ştiri din aceeaşi categorie